Mood

duminică, 24 noiembrie 2013

Puburile din Piatra-Neamt

Am venit acasa dupa mai bine de o luna de absenta. De la departare, Piatra-Neamtul parea ca incepe sa se dezvolte incet si sigur. Ma bucuram sa vad din ce in ce mai multe check-inuri pe la diferite puburi, ca The Library Bar, Zen Lounge and Garden, Sestri si altele.
Am inceput cu The Library Bar, o idee foarte buna in sinea ei si m-am asteptat ca asta sa fie, ceva boem si de bun gust, dar fiind plin de pustani si de o muzica care-ti spargea timpanele, am plecat, sperand ca sigur gasim ceva frumos.
Am mers spre Zen... surpriza, era inchis cu lacat la poarta. Chiar nu merge nimic in Piatra?
Daca tot eram la stadion, megem la Sestri, ne-am asezat, era meci, dat tare si am stat, si am stat, si am stat, ca in basme 3 zile si 3 nopti, chelnerita trece pe langa noi... Ne-am ridicat si am plecat. Nu vrei client? Nu o sa ai client.
Am decis sa mergem la terasa ceahlau, aia de sus, de unde se vede orasul. Lumini inchise, peisaj ostil...
Ne-am gandit la Open Mind, unde fac cele mai bune cocktails ever, dar unde chelnerul, superdragut din fire, intreaba neamabil "Va incadrati pana la ora 10?"
Ce oras e asta va intreb eu pe voi?
Dar am facut cumva si am ajuns in centru. Mergem la Spavi sau cum s-o chema acum. Cum sa mergem la Spavi se inchide la 10...
Hai la Arena, dar e meci.
Intr-un final, hai la Scala Lounge and Coffee. Ne-am relaxat la un fresh, o cafea, wireless gratuit si muzica decenta.

miercuri, 6 noiembrie 2013

Top 7 cele mai intelepte sfaturi despre relatii

1. Nu alerga si nu plange dupa baieti.
Exact acea zicala pe care ti-o zice mama ta, dar pe care o stii intr-o alta forma: "Nobody deserves your tears and if they do, they won't make you cry". 

2. Nu te increde in tot ce-ti zice.
Sau mai bine spus: Baietii iti promit si luna de pe cer, dar nu-i crede pe cuvant.

3. Daca te iubeste, te cauta.
Nu de putine ori, am primit intrebarea "de ce nu ma cauta?". Daca un baiat tine la tine, te cauta, te cearta cand nu raspunzi, te invita in oras.

4. Daca e sa fie, va fi, daca nu, nu. 
Nu stii daca o sa mai fiti impreuna? Nu stii daca vrei sa rezolvati problemele dintre voi? Nu stii ce sa faci?

5. Ia-l la rost daca e nevoie.
Am auzit si situatia in care cineva dintr-un cuplu, nu zice ce il/o deranjeaza la persoana iubita si tine in el/ea. Daca alimentezi vulcanul, la un moment dat explodeaza. Comunicarea este cheia.

6. Daca vrea sa plece, lasa-l sa plece.
Se uita la ceas, e nerabdator si nu are mintea la tine. Nu astepta, pentru ca poate are ceva mai "bun" de facut. Si, nu-i asa, nu trebuie sa ne "suprapunem" cu planurile lui de persoana foarte importanta si ocupata.

7. Nimeni nu paraseste pe cineva de bine ce ii este.
M-a parasit, dar am fost perfect/a. Uita-te cu atentie! Nu stii acum, nu realizezi acum, dar un om nu pleaca de bine si nici nu cauta fericirea la o alta persoana degeaba.

duminică, 27 octombrie 2013

Am zburat prin facebook, cu ocazia sa imi imbogatesc cultura generala. Am dat de un baiat, care printr-a 8a avea o pasiune pt o prietena de-a mea. Astazi, il vad cu o fata, as putea spune identica prietenei mele, putin mai scunda si un pic mai grasuta. Adevarul ca n-am fost niciodata atat de placuta de un baiat incat sa isi caute iubite care sa-mi semene. Care e explicatia?

vineri, 25 octombrie 2013

Blogeri, carti.

Va zic... e o adevarata aventura sa citesc blogurile oamenilor pe care ii admir. Cateodata ma face sa izbucnesc intr-un ras isteric. Internetul, pe cat de accesibil, pe atat de greu de accesat.
Am deschis astazi cam 6 pagini de Google Chrome ca sa citesc 6 dintre blogurile mele preferate. Ghiciti cate am citit? 2. DOUA! Din 6.
Am inceput sa citesc Printul din Central Park, de Evan H. Rhodes, luata de la Carturesti cu 5 lei. Incep sa realizez de ce a fost doar 5 lei. Nu e rea cartea, dar va spun ca am trecut de 40 de pagini si nu a aparut inca acea crima misterioasa. Nu se leaga multe descrieri. Dar cine sunt eu sa judec?
In alta ordine de idei, la Carturesti am gasit si Cartea Viitorului (The Book Of Tomorrow), de Cecelia Ahern, care era doar 30 de lei si imi facea cu ochiul. Daca as fi salariata, mi-as cumpara toate cartile ei, toate. Nu degeaba mi-am facut atestatul la engleza, pe literatura irlandeza, ea m-a convins. Si Comitted, de Elizabeth Gilbert... mi-a schimbat radical gandirea.
Asta asa in spiritul Bookfest, ca tot ma duc acasa si nu apuc sa ma duc la el.

vineri, 18 octombrie 2013

Plictisitor

In lunga mea framantare asupra carierei pe care as vrea s-o urmez, am dat peste meseria de profesor universitar. Sunt avantaje si dezavantaje. Unul din cel mai mare neajuns al meu, ar fi ca ma plictisesc teribil. Dimineata... ora 8... profesorul meu de economie rurala vorbea cu patos despre formele de salarizare, demonstrand plastic cum Michelin asigura angajatilor, pe langa salariu, asigurari private de sanatate, bonuri de masa, asigurari de viata si, chiar mai mult, gradinite si scoli private. Ma uit prin sala, noi toti cascam in lant. El se uita pe rand la noi. Eu aveam ochii bulbucati, zambind intr-un colt de gura. Ma uit... nu,nu... ma holbez la el minute in sir, el nu schiteaza nici macar un semn de oboseala. Nu clipeste des, nu casca pe ascuns, nici macar atunci cand se uita la vreun coleg care casca. Cum poate profesorul meu sa faca ceea ce eu ma straduiesc sa fac de ani de zile? Cum as putea eu sa fiu profesor universitar, daca eu nu ma pot opri din cascat dimineata? E ceva ce domnul profesor a deprins de-alungul vietii? A pus ceva in cafea? Face ceva mai mult sport decat mine? Nu fumeaza? (ba fumeaza si inca tigari proaste) E perfect in fiecare dimineata, cravata, costumul, camasa, parul, ochii limpezi... Cum as putea eu sa predau cu placere si sa arat impecabil? Cum as putea intra in randul lumii fara simtiri? Cum ar fi ca atunci cand deschid usa amfiteatrului sa las inafara oboseala, problemele, orice sentiment si sa predau timp de 2 ore ca si cum unica mea pasiune ar fi meseria mea? Si mai ales, nu are niciodata o foaie la el, greseste foarte rar, atunci cand spune in loc de 360, 3600. "Ma scuzati, problemele le fac pe loc." Incredibil!
Ieri am fost la Suceava, la Banca de Gene, SINGURA DIN ROMANIA, iar colegii mei au replicat scurt: "A fost plictisitor". Poftim? Daca tu crezi, ca tot ce-ai vazut acolo au fost borcane si buncare, te inseli amarnic. Ceea ce am vazut au fost poate ultimele specii de porumb, cartof, fasole, pe care stra-stra-stra-stra-strabunicii tai le-au cultivat fara ca sa iasa in paguba cum ies majoritatea fermierilor neexperimentati din ziua de azi. Am vazut populatii locale pe care neamtul le cultiva in locul populatiilor modificate genetic, chiar daca e mai scump. Plictisitor, huh? Planetariul...pff... aproape am adormit. Asa-i, dormi! Asta facem toata viata, de asta credem in toate tampeniile, de asta credem in comete ce aduc sfarsitul lumii si in explozia soarelui, de asta nu stim diferenta intre Steaua Polara si Luceafarul(planeta Venus). Cate stele are Carul Mare? Opt,nu sapte. Oamenii ce traiau acum mii de ani, se ghidau dupa cer, dupa stele. Noi le credem plictisitoare!
Indiferenta ne omoara.

About me

Fotografia mea
"Ma agat acum ca de cel din urma pai de gandul ca poate e posibil sa ma vindec prin scris." (Cartarescu)