Mood

vineri, 31 octombrie 2008

Asi se baila el tango



L-am luat de brat si ,furioasa, l-am intrebat:
- Ai putea sa nu mai insisti?! Vezi ca nu-ti iese nimic.
- Nu mai spune, a spus luandu-ma de solduri. Ia da drumul la tangoul ala, Joy!
- Chiar ai impresia ca o sa dansez cu tine?
- Nu-mi ziceai ca esti cea mai buna dansatoare din stat? m-a intrebat evident infuriat. Ia sa te vad!
- Aoleu, imi bat eu capul cu tine. Bine, fie! am spus luandu-l de umeri.
Amestecul de pasiune, pasii de dansi si apropierea din tango e cea mai frumoasa chestie pe care o poti experimenta ca femeie. Pune-o pe lista : must do it.
Greg nu-mi inspira nimic, desi recunosc ca ma tenta sa il sarut macar o data. Toate fetele imi spuneau ca sunt o proasta ca nu vreau sa fiu cu el si probabil si asta m-a facut sa nu vreau sa am vreo treaba cu el.
Felul in care imi atingea parul si obrazul, felul in care ma dadea pe spate si felul in care imi atingea coapsa ma facea sa imi placa momentul si ,de ce nu, de el. Eu care eram intr-o continua rivalitate cu el, dansam acum cel mai pasionant dans posibil.
- Hai, ma, nu mai poti? am intrebat razand cat el a baut o gura de apa.
- Ia sa vedem mai pot? a intrebat luandu-ma cu si mai multa pasiune de solduri.
Numai de-a dracu vroiam sa ii dau o lectie, dar nici el nu se dadea mai prejos.
Ne-am privit in ochi timp de cateva secunde si eram aproape sa renunt. Trasaturile sale latine erau irezistibile.
- Eu nu mai pot, a spus, intr-un sfarsit, luandu-si geanta si iesind pe usa.
- Uite ce faci din el, mi-a spus Joy zambind dand sa plece. Nu l-am mai vazut niciodata asa...
Am ramas pe banca gandindu-ma cat de arogant e, dar muream dupa privirea lui. As fi dat orice sa ne fi cunoscut in alte circumstante.

marți, 21 octombrie 2008

Highschool


"Deplasate sunt fazele pe care le faci...
Sunt de-a dreptul de neinteles...
Nu ma intereseaza ce faci cu viata ta ca doar e viata ta, dar am defectul sa-mi pese de tine, dupa tot ce mi-ai facut si ti-am facut.
Tu nu stii ca-mi fac griji pentru tine, ca-mi pasa ca existi, ca vreau sa-ti fie tie bine. Cum ar trebui sa fiu? Imagineaza-ti: te iubesc si am sa te mai iubesc atata timp cat pe mine ma va chema Irina."
Merg acum cu un pas mai usor,gandindu-ma la ce nu i-as putea spune niciodata. E noapte si e lumina si desting usor culorile frumoase de toamna.
M-am certat cu mama, cu prietenul, cu cea mai buna prietena a mea, cu colega mea de banca, cu o persoana cu care chiar n-am nicio legatura (in autobuz ) si nu mai stiu ce ar lipsi.
Si , intr-un fel, am fugit de acasa (mama nu m-ar lasa niciodata sa ies in timpul saptamanii).
Viata de liceu e ca o cursa de soareci, castiga ala mai puternic si mai siret.
Nu vreau sa mai stiu ce ma asteapta acasa, la scoala, la telefonul fix si pe mess.
Vreau... sa dispar...

duminică, 12 octombrie 2008

For Henry


Draga Henry,

Azi am rupt pozele cu tine, ti-am ascuns floarea superficiala intr-un fund de cutie si , guess what, nici macar nu le-am pupat sau imbratisat cum obisnuiam sa fac. Azi ti-am dus periuta la gunoi cu tot cu bateria din ea. Azi ti-am taiat cartela sim a telefonului si acum iti folosesc telefonul la high scoruri de snake 2.
Si ca sa vezi, nu am uitat ca mi-ai luat pana de chitara, te rog sa mi-o aduci inapoi. Stii tricoul ala al tau in dungi? Inca imi place si il port. Ti-am aruncat sticla de parfum in W.C. si acum miroase asa bine...
Nu ma afecteaza cu nimic tot ce-mi spui in mesaje, tu nu ai unde sa stai, tu nu gatesti, TU ai nevoie de mine. Nu esti de neinlocuit.
Apropo, ti-am concediat secretara si l-am convins pe dragul meu prieten si sef sa te concedieze si pe tine. Ups! Acum nu mai ai nici loc de munca. Ups!
Nu-ti port pica pentru ca esti un ratat. Vorba ta: ce-as fi eu fara tine, Elisabeth? Uite, draga, ce esti fara mine.

Sa ai o viata frumoasa,
Elisabeth

sâmbătă, 4 octombrie 2008

Diary pages


Wet street.
Here comes the night.
Pale light.
Jesus, what a view... Breathtaking!
How come he's not here?
We used to play the guitar all night long or maybe I'm exaggerating.
Yeah,maybe I'll just go to sleep.
"Mornin', sunshine!", he used to say. Now I have his teddy. Tell me, is that fair?
I'm dressing up for school.
The road seems so long without him so I'm listening to my mp3 player. What's the use? I only get to remember what used to be, our songs, our kisses, our places...
Three tears are falling down. I never cried for him, I never cried for anybody.
I'm lucky the sun hasn't come up yet.
Shouldn't I get over? Shouldn't I be stronger?
The day is passing by. I'm happier than ever. Something or someone makes me smile hardcore.
Then he comes. He somehow manages to ruin my day. He ruined my hopes, I've been trying to ruin his friendships. I'm not better than him, I'm even worse.
I'm no longer smiling, friends ask why. "Must there be a reason for all?", I always say.
Then I forget, something reminds me of him again, I forget again and so on... I only feel sorry that I didn't live the moment harder. I thought it gonna last forever, but I was wrong.
I can't remember our last kiss but I surely thought that it wasn't the last.

About me

Fotografia mea
"Ma agat acum ca de cel din urma pai de gandul ca poate e posibil sa ma vindec prin scris." (Cartarescu)