Mood

joi, 31 decembrie 2009

Aho, aho

Am iubit un gagicar,
Se purta ca un zar,
Multe fete avea copilul,
Isi facea mereu plinul.

Am iubit un baietas,
De cartier si cam poznas,
Cand in vene isi baga,
Eu eram la cinema.

Am iubit un chitarist,
Si dragut si cam trist,
Cand imi doream sa il iubesc,
El zicea ca il ranesc.

Si acum iubesc-un baiat,
Vesel, chipes si curat,
Important e ca e-al meu,
Si asa va fi mereu.

Ultima strofa se introduce la gagicar.

luni, 28 decembrie 2009

Scriitori

"Am citit la viata mea mult."
Oh, nu, alt arogant, m-am gandit si am luat o gura de Cuba Libre.
"Si de aceea zic eu ca stiu de ce nu citim romani de placere."
"De ce?", i-am spus-o pe tonul ochiului din reclama ceea ce il facu sa rada putin.
"Am citit rusi, nemti ca Bernard Schlink, americani ca Nick Hornby, francezi ca Emile Zola, mexicani ca Fuentes Carlos, brazilieni, si cred ca la asta stii despre cine vorbesc. Toti au un stil simplu de a scrie. Pe cand romanii complica si cea mai simpla propozitie. In loc sa zica este un om sanatos, ei zic este o fiinta care respira si adulmeca o bunastare in exterior si in interior. Ei bine, tu ce intelegi din asta? Ca e un om sanatos?"
"Vrei sa zici ca Rebreanu a scris Ion folosind ce zici tu acolo?", l-am intrebat privindu-l neincrezator.
"Urasc cand imi raspunzi cu o intrebare."
"Obisnuieste-te.", am mormait eu.
"Uite...la Rebreanu e altceva."
"Zau?"
"Lasa-ma sa termin."
N-am mai fost atenta la restul conversatiei.
Si il parafrazez pe Serafim Rose: Nu-mi doresc sa fiu destept, ci intelept.

duminică, 27 decembrie 2009

Trebuie sa-mi amintesc ca n-am facut blogul asta sa ma plang de niste sentimente trecatoare si nici macar o leapsa nu-mi mai merita atentia. Respectati-mi decizia si nu vreau sa "comentati" ca ce am patit.
Am facut blogul asta pentru flash-uri (Wrong bed, honey), pentru imaginatia mea (Superpowers), pentru povestile pe care le-am auzit la altii (Versiune a romanticului) si pentru povestile mele (Asi se baila el tango).
Imi doresc un blog nepersonal. Si o sa-l am.

sâmbătă, 26 decembrie 2009

Povestea mea esti tu

"Uhm cred ca ar trebui sa scot pastele."
Vorbeam de mai mult de doua ore.
"Bun deci tu faci paste si eu iti cant, da?"
"Da." Si ma da pe speaker in timp ce eu cantam o melodie de pe VH1. (Numai in fata ei pot canta deci nu ma puneti sa va arat minunata mea voce)
"Stii la ce ma gandeam?" , ma intreaba cand am facut o pauza.
I-am raspuns cu un sunet care ar corespunde verbului imperativ "spune-mi".
"Ar trebui sa facem uhm (uita-te aici, da:))? ) un film... despre noi. Uite eu fac mancare si tu imi canti, e ca si cum ai fi aici. Nu mi-as fi imaginat ca o sa devenim prietene asa bune. Imi esti... imi este indispensabila."
"Sa te uiti pe blogspot." (nu va imaginati ce bine ma simteam vorbind cu ea, nici n-am simtit alea 4 ore, asa usor au trecut, o iubesc)
"De ce?"
"Tocmai te-ai facut cu o postare"

Mie postarea asta imi exprima multe. Poate voua nu va exprima cat imi exprima mie. Insa sper ca v-am adus un zambet de fatza, acum de Craciunul care a trecut. Sarbatori fericite, scumpilor!

marți, 15 decembrie 2009

Sora mea telepatica

Simt apa curgand pe mine si o aud pe mama vorbind la telefon. Incerc sa ascult ce zice si nu-mi dau seama... aud doar "prego", "niente" sau alte italienisme.
Imi iau prosopul si imi infasor parul, ma dau cu crema si ies din baie.
"Mama, tu ai vorbit in italiana?"
"Nu, nu, ai auzit rau... Da, a zis ca am vorbit in italiana (rase)"
Ma imbrac in pijama si, cand cautam o clama, mi-am gasit telefonul. Nu l-am verificat niciodata dupa dus sau in timpul zilei. Primisem un mesaj: PLEC IN ITALIAAA! Era de la J. Incerc sa i-l arat mamei, sa stie ca am simtit eu ceva in legatura cu Italia, insa n-am cu cine vorbi, nu se prinde.

vineri, 11 decembrie 2009

Cum v-ati cunoscut iubita/iubitul?

"Cum ne-am cunoscut, cum ne-am cunoscut... Of, of, numai de asta n-am timp eu acum."
"Dar, hai mama, spune-ne cum v-ati cunoscut! "
"In fiecare an va povestesc."
"Zi-ne si anul asta." , o rugara copiii in timp ce mama lor framanta aluatul.
"Era vara, eram cu niste prieteni mergeam prin oras, eu nu ma duceam in cluburi ca voi. Si ne-am oprit undeva si vorbeam. Erau un cuplu minunat... sunt si acum prietena cu ei. Si el era pe role, tatal vostru la fel..."
"Fii atent ce parte frumoasa." , spuse fata cea mare prietenului ei.
"...si l-am vazut venind cu viteza pe rolele alea ca era un deal acolo, mai e si acum loc de intalniri. N-am avut timp sa ma dau la o parte, eram prea socata. Asa ca a cazut peste mine. Asa cum vedeti in filmele de dragoste. Da, da, si sa va spun drept nici nu-mi placea atunci."

duminică, 6 decembrie 2009

Superpowers


"Vino la mine", ii zic si il asez pe genunchii mei. "Nu ti se pare ca floarea asta de pe covor seamana cu un OZN? "
Fiind prea mic sau prea alintat ca sa vorbeasca, dadu din cap ca "da".
"Stii ce e ala un OZN?"
Acelasi raspuns.
Ma privea cu niste ochi mari, ca si cum "tu de pe ce planeta vii?". I-am zambit si i-am dat cheile mele. Privea intens, cu o curiozitate iesita din comun, brelocul cu Turnul Eiffel. Si chiar daca mai mult de un an nu avea, nu facea zgomot cu ele ci, pur si simplu, le privea.
Tatal lui, uimit, ii placea ce vedea. Eram singura care il stapanise de cand intrase in biserica. Nu tipa, nu plangea, nu gangurea. Apoi se aseza si el in genunchi langa mine si-mi spuse:
"Am fost recent la Paris."

miercuri, 18 noiembrie 2009

Titleslos

Ea: "Privesc cum sta langa mine... E in pat, nu doarme si stie ca-l privesc. Strange pleoapele, o lacrima ii curge si oftez. Ma-ntreb mereu ce s-a intamplat cu noi. Imi aransez perna si ma pun spate in spate cu el. E obosit? E suparat? Se preface sa m-a uitat?"

El: "Se uita la mine, stiu asta. Ma adora si asta ma ucide."

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Sabotage


Deliberate action aimed at weakening another entity through subversion, obstruction, disruption, or destruction.
Iti suna cunoscut? De ce te vad de fiecare data oriunde m-as afla, la bal, la cantina, la fumat, la posta, la covrigi, la gogosi, cand merg in oras? Aceeasi ora, acelasi loc, luam in brate in acelasi timp, ne uitam unul la altul in timp ce-o facem, acelasi "nu te cunosc si imi esti invizibil". Te-am iubit, Goddammit! M-ai iubit...

Off topic: e atat de rau sa-ti placa de prietenul iubitului tau?

luni, 9 noiembrie 2009


*No I don't believe you
When you say you don't need me anymore
So don't pretend to
Not love me at all*
M-am saturat sa ma lupt de una singura incercand sa fac ceva cu noi. Ma vrei, bine; nu ma vrei, tot bine. Pana atunci ma-nclin: off, fuck off, dragule.

duminică, 25 octombrie 2009

Cum reactionati la refuzuri?

Pragmatic: "Fuck him/her. Merg inainte."
Melancolic: "De ce eu? Am eu ceva? Ce i-am facut? De ce nu ma vrea nimeni?"
"Prietenii stiu de ce" : "Am nevoie de prieteni ca sa ma vindec."
"Timisoreana" : " I need a drink."
Ciocolata: "Daca pun 3 kile pe mine intr-o zi, o sa fiu fericita. "
Workaholic: "Deci imi invat azi cursul asta, maine celalalt... / Azi stau 2 ore in plus la munca. "
Scriitori: "Azi scriu, maine nu mai scriu, poimaine plang, raspoimaine scriu intriga la o carte... Pana luna viitoare imi iese un best-seller. "
Negare: "Eu nu am cunoscut inca baiatul/fata care sa ma refuze."
James Bond: "off, fuck off."

Blonda: "Dar.. de ce eu?! de ce pe mine?! o fi din cauza culorii parului?!"
Emo kid: "unde am pus lamaaaaaaaaaaaaaaaa? oja neagra? albumul cu tokio hoteeel?"
Moldoveanu': "macar nu mai dau bani dijeaba pi prostii..."
Un ardelean: "da poi io ce-am facut hapt ase de rau ca ma refuzi? no bine ca ma refuzi...nu mai esti fanul meu!"
Vasluianu': "no' da shi da io? what the fuck da' si da' io? nu doom, nu doom!"
Ochiul din reclama: "ce stupid! si totusi sunt frumusel, sunt frumusel"
[ mor aici de ras:))))))) ]




Subiectul ramane deschis pentru ideile voastre :)

marți, 20 octombrie 2009

Horia

Nu intru pe el. E ca si cum ai vedea oamenii tinand umbrela in mana stanga si asta nu se intampla... niciodata, sau aproape niciodata. Am descoperit asta cand eram singura de pe strada care tinea umbrela in mana stanga (pt ca aveam mana dreapta ocupata).
E incredibil cum oamenii au puterea de autoconvingere. Daca ai vointa, tot iti iese si asa e. Imi iese ce vreau, cand vreau, cum vreau... mai putin in cazul lui. Cateodata am impresia ca e gay.

joi, 15 octombrie 2009

When it rains

Am vrut initial sa fac o postare despre asta, dar m-am gandit ca o poza va face sa interpretati mult mai bine ceea ce vreau eu sa exprim. Oricum ziua aia a fost una emotionanta si pandantivele astea erau un fel de evadare din lumea reala, una sfasietoare pentru un suflet indragostit.

miercuri, 14 octombrie 2009

Apropo de Apocalipsa


"Vrei... copii?", intreba ea putin jenata.
"Sigur ca da. O fetita blonda cu ochi verzi si un baietel saten cu ochi caprui. Bineinteles, sa fie sanatosi." , ii raspunse zambind.
Se plimbau pe malul lacului de cateva ore bune. Nici nu-si mai aminteau a cata oara il inconjurau. Era un frig de crapau pietrele si cand vorbeau, aburul se pierdea in ceata.
"Saten cu ochi albastri.", completa ea.
"De ce albastri? Par atat de tristi ochii astia. Uite, ochii tai exprima o multime de lucruri."
"Cum ar fi? ", intreba ea chicotind.
"Frumusete, suferinta, fericire, indoiala..., hmm...", ii raspunse uitandu-se in ochii ei.
Ea ii zambi.
"Ochii caprui sunt frumosi ca sunt latini." , adauga ea.
"Da."
"Iar ochii albastri sunt frumosi pentru ca... sunt ai tai."
Ramase asa blocat timp de cateva secunde.
"Sau poate pentru ca sunt nordici."
"Aham."
"Anyway, tu vrei copii?" , o intreba el, scarpinandu-se in cap, vrand sa-si scuze modul jalnic de a raspunde la un compliment.
"Eu doar sper sa ajung sa am copii."

marți, 6 octombrie 2009

Envy


Pe masura ce cresc, devin nefericita. Sau poate nu nefericita e termenul. Pe masura ce cresc, pierd din entuziasm, din optimism, din copilarie. Si daca o tin tot asa, o sa devin un mare superfluu in adunatura asta de oameni fericiti, care se iubesc si au de toate.

Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand imi amintesc de clasa a 8-a, imi amintesc de cea mai frumoasa perioada din viata mea. Ma intelegeam de minune cu mama, aveam prieteni multi care nu-mi faceau faze si cu care radeam o gramada sau cu care chiuleam la fizica, aveam un prieten care era totul pentru mine, care, credeam eu, ca ma iubeste, si viata mea era o chestie roz si pufoasa. Nu stiam de oameni falsi si/ sau ipocriti. Nu stiam ca o sa mai am de invatat o gramada de la viata. Este incredibil cum credeam ca sunt invincibila. Patetic, nu? Dar vine si vremea cand trebuie sa te maturizezi fortat, nu ca n-am mai fost si altadata maturizata fortat, dar parca de data asta a fost prea brusc, prea brutal, mai ales ca au fost toate deodata.

Pe masura ce avansez in postarea asta, imi vine sa sterg tot si sa las numai "superfluu". Dar n-am s-o fac. Si nu stiu de ce.

marți, 29 septembrie 2009

Ohne Title, cum ar zice neamtul

Din cate am observat nimeni de varsta mea nu mai asculta muzica populara, but me. Cui datoram aceasta renegare a faptului ca suntem romani? Avem si noi traditii, sa stiti. Avem muzica destul de buna, zic eu. Faptul ca ascult muzica populara (nu orice fel) nu ma face patrioata. Si va zic si de ce. Mi-e rusine ca sunt romanca. Sincer imi este, dar atata timp cat traiesc in Romania si atata timp cat am cetatenie romana, asta nu ma impiedica sa fac parte din comunitatea romaneasca.



Imi aduc aminte mereu versurile: "Vorbiti, scrieti romaneste, pentru Dumnezeu!"

luni, 14 septembrie 2009

Hai ca...

... dupa 2 beri sunt chiar buna. :))


Tchuss! Succes in noul an scolar, dragilor.

vineri, 11 septembrie 2009

Punct critic


Mi-e din ce in ce mai greu sa ma prefac.
Mastile sunt peste tot. Numai ca n-am fost eu obisnuita cu ele. Si fara masti am fi niste suparati, ofticati, nervosi. Asa... mastile ne fac sa zambim, sa radem, sa ne relaxam.
Am vazut azi un video cu cineva drag mie (desi accept ca mi-e drag mai greu) si ii priveam admirativ fiecare miscare. Si viata mea fara acea persoana e destul de plictisitoare. Nu stiu daca e mai bine sa fii singur(a). Nu stiu daca mai cred asta. Viata oricum e mai frumoasa in doi si ciocolata e mai buna atunci cand o imparti cu cineva. E mai frumos cand zici cuiva ca iti place o melodie, decat s-o asculti singur.
Si desi, pana acum mi-era atat de usor sa fiu solitara, acum sper ca J. sa vina acasa fiindca o viata fara prieteni si fara o persoana iubita e grea.
Acum ca si familia mea a plecat si probabil n-o s-o mai vad intregita pana la urmatoarea nunta sau urmatoarea vara, ma simt si mai rau. Un copil... cat ar fi el de mic sau mare iti lumineaza casa. Elena e ca aerul de munte, pura, curata, sincera. Incep sa cred ca numai in copii poti avea incredere deplina. O sa-mi fie dor de ea. Si daca continua sa vina la mine din an in Pasti mi-e frica ca o sa creasca si o sa ne indepartam.
Poate daca ar exista oprirea timpului, lumea ar saraci numai cumparand asta.

vineri, 4 septembrie 2009

Wrong bed, honey!

E seara.
Gandurile-i zburdau. Asculta Sophie Milman in castile gigantice si avea chef de un vin bun. Se invartea pe scaun purtand cu grija firele castilor. Isi mangaie usor calcaiul piciorului stang si cu grija deschide bareta sandalelor. Lasa castile pe masa, dadu drumul la boxe si pasi pe covorul pufos. Se indrepta spre pat si, privindu-l, ii zambi strengaresc.
Deschise usor fermoarul rochiei si intra langa el in pat. Il saruta usor pe gat, apoi pe obrazul proaspat barbierit. Zambea. El se trezi si cu ochii mici de somn o privi.
"Ce-i?", intreba.
"Nimic.", raspunse ea in timp ce-i mangaia obrazul cu degetul.
El dadu s-o ia brate, dar observa ca e goala.
"Ce faci?!", o intreba el mirat si insultat in acelasi timp.
Il privi si ea mai bine. El incepu sa rada.
"Somnambulismul asta... Stii, daca as vrea, as putea sa abuzez de asta."
Ea nu zise nimic. Era evident rusinata. Insa ceva o facea sa ramana in patul ala.
"Eram aproape sigura ca e altcineva in patul asta."
"Am facut schimb de camere. E mai cald in camera cealalta."
"Da, cred ca am observat asta...", spuse ea uitandu-se la pielea de gaina pe care o avea. "Stii, nu pot sa plec acum..."
"Dar nici maine dimineata."
"Cum facem?"
"Nu stiu... Hei, tu esti tipul ala ... Varul lui Otto."
"Da, eu sunt ala."
"Nu-i de mirare ca am fost atrasa de tine.", spuse ea.
El ranji.
"Vrei sa dormi cu mine in seara asta?", intreba el.
"Nu."
"Pai si atunci ce mai astepti?"
"Sa ma inviti sa ma culc cu tine."
"Nu fac asta."
Se ridica de pe pat. Puse inapoi rochia pe ea.
"De ce nu faci asta?", intreba ea cu spatele la el.
"Nu cred ca-i momentul."
"Orice barbat m-ar dori."
"Nu sunt orice fel de barbat."
"Adica?", intreba ea nedumerita privindu-l in ochi.
"Am un anumit respect fata de tine. Si nu stiu de ce."
Ea ii zambi.
"Totusi ai putea sa dormi cu mine daca vrei. Numai sa dormi. N-are sens sa-i trezesti pe ceilalti."
"Nu mai am somn oricum. Ma duc inapoi la calculator."
"Vorbesti serios?"
"Da. Noapte buna."
"Noapte buna."

joi, 3 septembrie 2009

Texte de agatat

"Azi-noapte mi-am rugat ingerul sa te pazeasca. Dar a venit inapoi zambindu-mi si mi-a zis ca un inger nu poate pazi un alt inger."
Sa-mi nimereasca mie acest text probabil as reactiona din punct de vedere religios. Profa de religie a insistat ca, desi ii alintam pe cei mici cu apelativul "ingerasi", ei nu vor fi niciodata ingerasi, nici daca mor. Am vorbit despre asta cel putin 4 ore la rand. Nimeni dintre noi nu poate fi inger oricat am vrea.

"Imi dai si mie o poza, ca sa stiu ce sa ii arat Mosului sa imi aduca de Craciun?"
As reactiona asa: iesi! ignore!
De ce?
Asta e tipic pentru un cocalar hi5/ mess. Si cred ca am zis tot. Ah si risc sa-mi ajunga poza prin oras sau prin vreun site porno.

"Crezi in dragoste la prima vedere sau mai e nevoie sa mai trec inca o data?"
Asta e draguta, dar eu nu cred in prostii asa ca tipul ar trebui sa depuna putin mai mut efort decat sa dea search pe google la texte de agatat. (asa cum fac eu acum:|)

"Ai o harta? Ca m-am ratacit in ochii tai."
Prea stupida, mult prea veche. Ma, baiatule, teoretic si practic, n-ai cum sa te pierzi in ochii mei. Pentru ca nu m-as uita niciodata la tine oricum.

"Vrei sa vii la mine pentru o pizza si apoi o partida de sex? NU? De ce? Nu iti place pizza?"
=)) Horrror! =))

"Scumpi, simt ca ceva a inceput sa-mi apese greu pe inima: e ceva deosebit. Ai idee
ce e? E ceva ce simti si tu? E... L'AMOREEE! :)"
1. Daca imi mai spui scumpi odata o sa te sufoc cu intrebari tampite gen: what the fuck? Si n-o sa stii ce sa-mi raspunzi.
2. L'amoreee nu se scrie asa, dumbass. Se scrie l'amour! 8-|
3. I would never date you!

"Buzele tale par sa se simta singure.N-ar vrea sa le intalneasca pe ale mele!"
Iiiiick! Arogant!



Si ca sa nu ziceti ca sunt rea va propun un exemplu de agatat genial:):
Eram eu cu J. si cu mai multi intr-un pub care s-a inchis acum. Si stateam la masa. Era aglomerat. La masa alaturata erau niste tipi mai mari. Noi aveam vreo 12-13 ani, ei 17 poate. La un moment dat, tipul de langa J. de la masa cealalta ii intinde un telefon si ii zice: e pentru tine. J. ,uimita bineinteles, raspunde, vorbeste cu omul si cand sa iesim il vede pe tip zambindu-i. Bun tip, bun. Numai ca ea avea prieten atunci. Damn!

luni, 31 august 2009

Versiune a romanticului

- Ai un par...
- Am un par...?
- Ai un par... asa ... romantic, spuse el.
- Cum adica am un par romantic? am intrebat eu razand.
- Adica, daca te-as lua de aici, dintre blocuri si masini, si te-as duce acolo...
- Unde acolo?
- Acolo unde am facut gratarul, spuse el neamintindu-si cum se chema locul.
- Da, da, da.
- Daca te-as duce acolo si te-as pune pe iarba, cu o floare de pe camp in mana, ai arata atat de romantic...
- Asa vezi tu romanticul? l-am intrebat zambindu-i.
- Da, raspunse el hotarat, dupa un moment de gandire. Dar tu? Cum vezi romanticul? adauga el.
- Uhm...
- Trandafiri? intreba el.
- Nu...
- Romeo si Julieta?
- Not.
- Pai si atunci?
- Cred ca ce ai zis tu e cea mai frumoasa versiune a romanticului. Si romanticul vine in functie de relatie. Pana si facutul pandispanului poate fi considerat romantic.
- Adevarat, aproba luandu-ma in brate.
Aproape ca puteam simti ce gandeste.

miercuri, 26 august 2009

Limitless


- Am invatat asta de la mama... asta cu oamenii rai, egocentristi, falsi, ipocriti, pupincuristi... mama era o femeie inteleapta, dar... niciodata nu punea in practica ce ma invata. Si nici macar nu m-a ascultat vreodata... In mintea ei eram doar un copil, care nu poate sa stie ce-i mai bine pentru ea, spuse ea zambind subtil, dar cumva trist.
- Oh mama, spuse el oftand.
Ea il privi nedumerita.
- Stii ce?
- ...
- Esti norocoasa.
- Cum asa?
- Mama mea nu m-a invatat decat cum sa mint la tribunal.
- Adica? intreba ea si mai nedumerita.
- Sunt unele lucruri care trebuie sa ramana uitate. Si asta vreau... Mama e capitol uitat.
- Inteleg, spuse ea desi nu intelegea nimic si o teroriza gandul ca nu stie cum se purta cu mama lui.
Se mai spunea pe vremea cand ea era tanara ca iti dai seama cum se va purta sotul tau cu tine dupa felul in care se poarta cu mama lui. "O prostie", gandea ea atunci, dar acum crescuse si traditiile, superstitiile si zicalele batranesti nu i se mai pareau niste prostii.
Oricum ar fi, il aprecia asa cum era. Inca nu simtea ca il iubeste, dar, privindu-l, gandea ca era norocoasa sa vorbeasca cu un om cult, cu simtul umorului si putin misterios. Cat despre mama ei... isi amintea cu drag de ea, o respecta, chiar daca o ura pentru greselile ei, dar nimeni nu e perfect si ca sa intelegi asta trebuie sa inveti sa ierti.

vineri, 7 august 2009

Friends


ea: esti asa de geniala
eu: eu?
ea: da!
eu: de ce?
ea: ca ce vrei, iti iese



ea: bai, ai auzit ca linsday aia e bi sau.. lesbiana?
eu: da e.. sexy.
ea + eu : =)))
eu: am vrut sa zic lesbi
ea+ eu: =)))



el: toti batranii chelesc la un moment dat
celalalt el: ei nu chiar toti
el: ba da, ma.. si tata si bunicul au chelie
celalalt el: bunicul meu are 80 si ceva de ani si are un par...
eu: mos craciun n-are chelie
toti: =))))



ea: lennon
eu: ozzy
ea: lennon
eu: ozzy
ea: ozzy e asa bun
ea+ eu: =)))



eu: (imbratisare lunga) te iubesc asa de muu..
fundal: GOOOOOL!
ea: iar?
noi: =))



ea: cand vroiam sa ma sss... sss... ce-am ba?
eu: =))
ea: cand vroiam sa ma scol



ea: uite bai... buors!



eu: vezi daca te intalnesti cu el stai si tu mai ascunsa asa ca iar comenteaza mama blea blea...
ea: daca vrea sa iasa pe balcon ii zici: hai mami vino sa te iubesc...
eu: da:)) se trezeste noaptea si se uita pe geam cand eu dorm
ea: da sta cu lupa
eu: da zoom la aparat si se uita in casele oamenilor
ea: si a doua zi: lenuta...eee..(semnul ok) ce-ai facut tu aseara? :))
eu: :))) lenuta...go girl!



eu: ce tare-i casa asta
ea: da, a luat foc



precizare: pe hidden il cheama andrei
el: stati calmi, nu-i hidden. (la telefon) ce faci, andrei?
noi: :))))



eu: ia uite! centru solar.
ea: au si id:))
eu: dai un buzz repede, programare pe loc :))
ea: da, ii dai un photo sharing before si after :))
eu: sau dai falling hearts si dai buzz =))
ea: =))

miercuri, 5 august 2009

fictiune

Nu m-am gandit niciodata la parintii mei ca la doi oameni ce s-au iubit. Nu stiu de ce; nu mi-a lipsit caldura lor si armonia dintr-o casnicie, dar niciodata n-am simtit intre ei o scanteie ca pe cea pe care o simt eu acum.

miercuri, 29 iulie 2009

De ce week-end cu familia?

Pentru ca:
am ras cu lacrimi
am dat hug-uri pe saturate :D
am dormit la gramada si ne-am culcat la ore tarzii
verii mei au copii si am grija de ei
trebuie sa se ameteasca careva si sa cante/ danseze
am mancat la gramada si mancare la gramada are un gust excelent
am fost pe deal
am facut poze
au venit toti 3 frati si o sora ai mamei cu fii si nepotii lor
am descoperit dj vasile

Stii sentimentul ala ca nu esti singur pe lume? Ti-l ofera un week-end cu familia intregita.

vineri, 24 iulie 2009

Tu recuerdo

O priveam incercand sa ii citesc gandurile asa cum faceam altadata. Dar mi se parea ca am pierdut conexiunea spirituala pe care o aveam. Priveam o straina pe care aveam impresia ca o cunosc. Tot ce mai puteam discuta era: "mai zi ceva, ce-ai mai facut?" N-o mai vazusem de un an si imi tot repetam in minte " te rog, sa nu te fi schimbat". Mi-era frica sa n-o pierd.
A mancat cerealele in modul adorabil pe care-l are cand e adormita.
Am inceput sa ne jucam, asa cum ne jucam noi, batandu-ne, nu atat de tare, dar pe noi ne amuza teribil. Gheata se sparsese, noi eram iar noi si "mi-a fost asa dor de tine" aparu in scena, adica pe balcon. Sta asa putin aici, dar macar e ferita de Romania.

Intr-o zi, o sa ma mut de aici definitiv si-am sa te iau cu mine, caci esti singurul om pe care-l pastrez ca pe o comoara de neinlocuit, ascunsa undeva adanc in sufletul meu.

marți, 21 iulie 2009

Friendless



Uita-te la mine, singura pe banca, cine naiba sta singur pe banca?

marți, 30 iunie 2009

R.I.P.


De ce merita o postare (din punctul meu de vedere)?
Pentru ca:
este singurul om care a fost dat la stiri cel putin 2 zile la rand
incerc sa fac dansul din thriller de 3 ani
a avut vanzari record
a avut curajul sa faca ce altii n-au facut (ma refer la operatii)
il admira pe Peter Pan
a inventat "moon walk"
a murit devreme si plin de mistere >:)



Michael Jackson - Thriller
Vezi mai multe video din Muzica

marți, 23 iunie 2009

caracterizare pitzipoace si cocalari

astazi voi relata ce am observat in ultima vreme. in primul rand, exista mai multe feluri de pitzipoance si in al doilea rand, exista mai multe feluri de cocalari.

1. pitzipoance fashion - " o sa-mi iau ceasul ala prea tare de la Gucci/ D&G/ Calvin Klein/Christian Lacroix/ Versace etc de 15000 de euro ", "eu nu intru in magazine de astea ieftine, numai in cele de firma", "uite la aia cum e imbracata, Doamne, nu se uita in oglinda?"
2. pitzipoance tarance - fete nevinovate care traiesc intr-o lume cruda, ce nu va plac pozele cu blugii ieftini si chiloteii la vedere de pe soba de teracota?
3. pitzipoance hi5/mess - "ke faki, tuuuuh?", " puooooop duoooolshe", "besk la uh", poze gen webcam si cu descrierea " ma gandeam la uh"
4. pitzipoance printzese - "cn are noua mel a lu salam/guta etc sami dea un bazz"

urmeaza cocalarii:

1. cocalari "fashion" - tricou cu giggolo italiano, ochelari de 7 lei si ciocate =))
2. cocalari jmecheri - in mare parte sunt pustani cu poze gen peace, ya, ma man care zic ca asculta hip-hop si sunt morti dupa Tupac
3. cocalari tarani - bronzati dupa forma maioului alb lipit ce corp sa li se vada musculatura geniala pe care o au, poza pe soba, poze pe camp, poze in tractor etc ; mama, ce specimene!
4. cocalari mess/ hi5 - "ubitika", "skumpika", "frumu", "mumoaso", "printzesa loo cuiva" si se mai poate adauga de la pitzipoance + poze pe masina lu' vecinu'

poate asa va mai lamuriti si voi care-i treaba cu specimenele

miercuri, 10 iunie 2009

feelings

O tineam de mana ca un copil mic si aveam impresia ca ma controleaza numai privindu-ma. Radeam de ea si ea radea de ea si totusi atmosfera era trista. Mi-a zis calm si balbait ca relatia nu mai merge. In mine era o batalie grea, nu stiam daca s-o rog sa imi mai dea o sansa sau sa vreau sa plec si sa o las asa.
Nu gresisem. Nu, chiar asta nu facusem. Si oricum noi ne iubeam. Ne jurasem iubire cum ar zice o manea... Am inca puterea sa rad. Si de ce rad? Rad la amintirile cu ea.
Am intrebat-o daca e sigura. Mi-a spus ca da si a plecat. Am ramas pe scaunul din cafenea gandindu-ma daca am facut pana si imposibilul s-o opresc. Nu facusem. Am platit si am iesit din cafenea.
O injuram in gand. De ce mi-a facut asta? Ma plimbam agale. N-aveam chef de nimic. Pana sa realizez ajunsesem in celalalt capat al orasului. Brusc, privirea imi sare la o banca. Erau doi indragostiti saruntandu-se. Am zambit melancolic, obisnuiam si eu sa fac acelasi lucru. Fata asta imi luase mintile iremediabil. Intr-o pauza de respirat, fata isi intoarce privirea spre mine... Era ea... Era ea... Isi intoarse privirea ca sa cred ca de fapt nu era ea si aveam o halucinatie.
"Esti o mare, mare tarfa!", imi repetam in gand. "Am fost cu o mare, mare tarfa!"
Imi muscam monturile de durere.

marți, 2 iunie 2009

Tell me you feel you can't let go

Daca mi-ai impartasi sentimentele as ajunge aproape instant la tine. Dar cum esti departe si nici macar nu stii ce simt nu cred ca vom ajunge vreodata sa ne vedem. Am decis sa te uit, sa te pastrez ca pe un prieten bun, un indragostit care n-are tupeu si imi pun mereu intrebarea "de ce?".
Daca ceea ce am simtit zilele astea se poate numi depresie atunci incerc sa inteleg de ce am facut-o.
Un motiv ar fi faptul ca ma simt singura, ma cert cu mama, sunt obosita, gandesc prea mult si n-am chef nici macar de citit. Nu stiu daca-i tocmai asta. Tocmai am venit din excursie, ar trebui sa ma simt bine...
Ar mai fi o explicatie: sufletul meu pereche sufera, e in depresie si o simt si eu. Explicatie putin probabila, dar convingatoare.
Ultima ar fi faptul ca m-am lasat dezamagita de tine. Nu trebuia. Toata lumea mi-a spus ca nu e bine, ca totusi poate sa nu fie asa cum am sperat. Poate explicatia ta e logica, dar am ajuns sa ma indoiesc de tine. Te-am crezut altfel. Inca cred in oameni. Mare prostie.
Mai mult decat curand o sa fie ziua mea...ma astept sa ma suni.

joi, 21 mai 2009

Subiectiv

Am trecut pe langa trei banci azi: una, cea in care m-am indragostit de Mircea, cealalta in care am stat la prima intalnire (un dezastru de altfel) si ultima era banca pe care finalizasem despartirea.
Ce-am simtit? Nimic. Poate putin dor. Poate putina indignare.
Am realizat ca n-avem nevoie de multe ca o indragosteala sa se infiripeze. Sunt banci, vitrine, terase, locuri de dat intalnire peste tot, de fapt, sunt locuri de care imi amintesc mereu cate ceva.
Si cumva reusesc sa-mi amintesc cu placere si incerc sa nu mai uit caci am regretat ca am uitat unele chestii dragute, dar care mai tarziu au durut.
Mi-e frica sa n-ajung imuna la indragosteala si cand o sa fie timpul,o sa pierd persoana (sufletul pereche, in care nu mai cred) doar pentru ca eu am trecut prin prea multe ca sa realizez care-i adevarul si care-i falsul, care-i cel mincinos si care-i cel sincer.
De ce folosesc termenul indragosteala? Sunt de opinie ca de iubire inca nu se poate vorbi la varsta mea, ,adica ma rog, exista prima iubire pe care am experimentat-o, dar in rest sunt doar indragosteli si chestii hormonale.
Am mai realizat azi ca am ajuns sa iubesc ideea de a fi cu cineva, nu persoana in sine. Si cand s-a ajuns la chestia asta e grav si asa se termina tot.
Cam tristut.

marți, 19 mai 2009

Lemon juice table

- Ma uit la acelasi film de cate ori am ocazia numai pentru ca asa ma simt aproape de el, de ceea ce gandeste, am spus zambind incercand sa-mi gasesc cuvintele.
A. imi zambi.
- Probabil ce-l face asa special e ca nu l-ai vazut inca.
- Da, poate, am spus. Oricum, cum ar zice Coelho: "In fiecare iubire exista ceva care fascineaza".
- Nici nu sunteti departe unul de celalalt.
- Mi-e frica sa-l intalnesc.
- De ce?
- Il mai stii pe Mircea?
- Da.
- M-a dezamagit. Si cred ca e de ajuns cu atractia asta...
- La Mircea te-a atras fizicul. Poate mai tarziu mentalitatea, nu stiu.
- Mda, oricum sunt toti la fel.
- Mai mult sau mai putin, imi zise zambind. Presimt ca cel de care-mi vorbesti nu e asa.
- Cine stie? am intrebat ridicand din umeri. O fac pe indiferenta mai nou. Si cat ma straduiesc, am exclamat razand.
- Ai incercat regula aia cu 48 de ore? intreba ea.
- Da, sigur ca da. Si a mers. Pentru prima oara in viata mea, am zis razand.

marți, 12 mai 2009

Teenage

Am primit foaia de teza si tot ce vedeam era un alb imaculat.
N-am crezut ca o sa mi se intample. Am simtit ca ma prabusesc si nu era greutatea tezei, eram eu.
Am trecut prin multe schimbari de mentalitate in ultima vreme. Nu mai sunt cum eram si nici n-o sa mai fiu vreodata asa cum sunt acum. Nu stiu sa descriu ce s-a schimbat in mine, dar simt ca daca ar fi fost dupa mine m-as fi dus la un anume cineva si i-as fi spus: "te vreau aici,acum, langa mine!". Sinceritatea nu mi-ar fi fost apreciata, as fi fost considerata o ciudata si ... n-ar fi fost "tipic" mie.
Se poate vorbi de "tipic" la 16 ani?
" Uita-te in caiet! Uita-te, ba! "
M-am trezit. Parca un pic mahmura, dar m-am trezit.

marți, 5 mai 2009

Great love song

1 mai - 4 mai


La iesirea din Straja exista un rau la marginea padurii de conifere. Apa curgea spargandu-se de pietre. Niciun gunoi, nimic. Cand nu mai batea vantul si iesea soarele, apa era lina si atat de limpede incat imi vedeam fatza in ea.
Stateam si ma uitam la apa. Nimic mai frumos de atat. Ma gandeam la multe lucruri si un singur lucru imi tot roia prin minte: faptul ca desi eram departe unul de altul tot ce vedeam imi amintea de el (desi n-aveau nicio legatura cu el). Abia asteptam sa-l vad. Nu mi-ar fi pasat daca ar fi fost cu alta la cabana aia (desi promisese ca n-o sa fie cu alta inafara de mine), as fi putut sa inghit orice la momentul ala, mi-era prea dor de el.
Si l-am vazut. Un fel de presimtire ca ceva nu e in regula imi inunda mintea si, in general, simtirea. Ceva nu era in regula. Au urmat: cearta, tipat, regrete, explicatii, confesiuni si iar cearta, tipat, sictir si nepasare. Brusc apele s-au calmat si mi-am amintit de raul din Straja, cum apa care curgea in nestire nelinistita si cand iesea soarele totul se calma. Brusc ne-am luat in brate, brusc m-am simtit mai bine, brusc radeam amandoi, nereusind sa explicam ce s-a intamplat.
As fi vrut sa-i spun atatea, dar n-aveam cuvinte.

miercuri, 15 aprilie 2009

Ce mai citesc 2

"A-i incredinta altui om somnul tau e poate singura impudoare.
Sa te lasi privit in timp ce dormi, in timp ce ti-e foame, in timp ce visezi, te intinzi, te relaxezi- iata un dar ciudat.
Un dar misterios.
Ann ii vedea ochii cum tresareau sub pleoape, cum se miscau sub pielea delicata si pala. Ann vedea totul. Vedea ca Leo visa. La cine visa? In mod bizar, Ann visa ca el visa vise din care ea lipsea.
Se intampla ca, in somn, sa suspine- la fel ca fetita lui.
Suspine lungi, la amandoi, ca niste renuntari. "

vineri, 10 aprilie 2009

Breathtaking



Am ajuns la "coltul magic".
"Ok, si-acum plec sau...?", am gandit.
Se plimba de colo, colo agitat. Si imi puse tic-tac-ul inapoi in buzunar. Astazi, simteam ca are mai mult tupeu decat de obicei.
- Nu-mi place aici, prea multi oameni, spuse el.
- Stai sa vad cat e ceasul, am spus scotand telefonul.
- Ei, cat poate sa fi...
- Hai! am spus intrerupandu-l.
- Unde?
- Nu stiu, hai!
Zambea. Era cam a doua oara cand voiam sa stau cu el mai mult. Era prima oara cand ziceam "da", in loc de "nu". [pt asta va recomand Yes man, mi-a schimbat viata]
Vorbeam despre multe lucruri neimportante, cand am vazut o banca si fara sa-mi dau seama am zis amandoi deodata: e o banca.
Ne-am asezat.
Pentru inceput eram destul de vorbareti si descopeream chestii noi. Asta pana mi-am pus eu capul pe umarul lui. A inceput sa-mi magaie parul si-apoi m-a mangaiat pe obraz cu degetul mare.
- Imi place, i-am zis.
- Stiu.
Alte bla bla-uri neimportante. Pana am aflat ca detesta pisicile. Oricum eu le iubesc si nimeni nu poate schimba asta. Dar a fost o discutie constructiva. Ajunsesem la un subiect "fantomatic".
- Eram eu ala care te mangaia atunci, mi-a spus.
- Nici macar nu stiam ca existi atunci. Am facut o pauza. Nici tu nu stiai ca exist... Sau stiam?
El chicoti.
- Stai sa ma gandesc. Nu, nu stiam. Am facut iar o pauza. Mircea? Tu de cand stii de mine? l-am intrebat.
- De cand m-am nascut.
Am inceput sa rad.
- Eu nu eram nascuta cand te-ai nascut.
- Atunci te cunosc de cand te-ai nascut tu, mi-a zis zambind.
Am ramas impresionata, gandindu-ma ca totul (atmosfera, anotimpul, copacii, banca, praful, masinile, blocurile, cerul, noi) e luat dintr-un roman despre suflete pereche.
Si-a pus capul pe umarul meu (dupa ce mi-am luat capul de pe umarul lui) si isi ridica privirea. Isi ridica capul si imi mirosi parul. Pur si simplu, simteam cum imi miroase parul si parfumul. M-au trecut fiori.
Apoi ma gadilea cu nasul pe obraz, pe la ureche, ajungand pe gat, unde ma saruta delicat.
- Ce ti-ar zice maica-ta daca te-ar vedea cu un semn pe gat? ma intreba el.
- Pai nu l-ar vedea. L-as acoperi.
- Ah.
- Dar mama ta ce ti-ar zice?
- Ca e post.
- A si n-ai voie in post?
- Nu.
- Dar dupa post ai voie?
- Nu, ca ma ia tata la intrebari... Ma intreaba daca n-am facut si altceva.
- Numai la prostii se gandesc, am spus razand.
- Ma tenteaza sa-ti fac un semn pe gat, ah, imi spuse privindu-mi gatul cu o voce de genul "rwar".
Am chicotit.
Se uitau oamenii la noi si nu-mi pasa deloc. Eram intr-o stare de euforie profunda. Eram amandoi la fel de ametiti. Eu stalceam cuvintele, el nu zicea nimic tocmai ca sa nu faca prostia pe care o faceam eu vorbind.
Mi-a facut cunostinta cu doi prieteni de-ai lui si in tot timpul ma tinea de mana ca sa-mi faca curaj.
Am zambit.
M-a sarutat, intr-un final, desi era racit (si nu ma sarutase vreo patru zile tocmai ca sa nu iau raceala) .

duminică, 5 aprilie 2009

Joking, right?

I miss you.
Da si nu-mi pare rau.
A fost ziua ta. Si zambesc cand imi amintesc ca erai totul pentru mine anul trecut. Erai, desigur, nu mai esti, sau... esti? Anul asta...anul asta probabil ai dat de baut, nimic special, probabil ea...da ea... era acolo langa tine. E ea in locul meu. Ce urat suna: e ea e in locul meu.

sâmbătă, 4 aprilie 2009

Tu ce fel de femeie esti?


"Sunt mai multe feluri de femei. Le-am cunoscut pe toate, le-am avut pe toate...", imi zise el.
"Da?", am intrebat eu convinsa ca voi rade pentru inca vreo jumatate de ora.
"Pai, da. Uite, stii cum e o femeie numai dupa cum a reactionat cand i-a venit ciclul..."
M-a pufnit rasul. Mi-a dat un servetel sa sterg vinul de pe masa pe care-l scuipasem.
"Adica?", am intrebat eu.
"Sunt femei care au fost foarte calme, acelea sunt pregatite de orice in viata, ma rog, aproape orice. Mai sunt femei care au plans... Acelea vor plange si vor fi destul de depresive in viata...", spuse el zambind.
"Inteleg...", am spus desi nu intelegeam nimic.
"Tu ce fel de femeie esti?" ma intreba el neterminand teoria pe care avea sa mi-o tina.
"Am fost nervoasa toata ziua aceea si m-am gandit ca de-acuma sunt pierduta, gata cu copilaria!", i-am explicat gesticuland.
"Cunosc stilul asta... Sunt femei independente, care nu sunt niciodata multumite de ele."
"Mare lingau esti...", i-am spus razand.
"Serios. Hai sa-ti mai zic un tip de femeie: mai este tipa care se bucura de venirea micului intrus."
"Sunt astfel de femei?", am intrebat mirata.
"Da, normal. Sunt femeile care sunt tarfe de mici.", a spus chicotind.
"Nu mai spune."
"Si mai este o modalitate de afla cum e o femeie: dupa modul cum a reactionat la aflarea vestii ca e insarcinata."
Am tacut brusc.
"Dar povestea asta am sa ti-o zic altadata...", adauga el.

vineri, 20 martie 2009

Happiness is fragile







Si cred ca-l mai iubesc... Sau nu.

miercuri, 18 martie 2009

De-ar sti mama ei ca ii place proful de chitara...


Isi plimba chitara dintr-un fotoliul intr-altul si ii zambea.
- Lasa-ma sa cant! i-a zis.
- Nu, spuse ea zambind.
- Stai jos, spuse el dand chitara la o parte si punand-o pe ea pe picior.
Ea zambi intruna.
- Poate ca ar trebui sa-ti gasesti pe cineva de varsta ta..., ii spuse privind-o fix in ochi.
- Ce spui? il intreba ea incruntandu-se.
- Uita-te la mine... N-am chef sa ma joc, nu te gadil... te plictisesc.
Ea tacu, uitandu-se in alta parte.
- Poate tu te plictisesti de mine...
- Ah, niciodata.
- Atunci cauta-ti pe altcineva sa-i spui lucrurile astea, spuse ea dand sa se ridice.
- Stii ca n-am vorbit serios, spuse el prinzand-o de sold puternic.
- Lasa-ma ca ma doare!
Se ridica si pleca.
El fugi dupa ea.
- Am ceva pentru tine.
Se intoarse incruntata spre el.
O lua de mana si incepu sa-i cante la chitara.
Il privea admirandu-i mainile si degetele frumoase, ridate si, totusi, fine.
Se arunca in bratele lui si el ii mangaie parul.

marți, 17 martie 2009

Pitzipuooooo@nsheeeeee, tuuuuh!

Astazi, am observat 3 fete incaltate cu aceesi bascheti de bazar (cand ninge), 2 fete in tricouri la fel si 5 fete care si-au facut parul la fel.
Nu stiu ce-i in neregula cu mistoul meu liceu, unde candva, cand eram copii mici, ne uitam la copiii mai mari (de liceu) cu o admiratie profunda. Stiam ca o sa devina cineva, ca au ambitie si ne duc faima prin lume.
Astazi, copiii mari sunt vai-de-mama-lor-paraschivo, nu invata, se imbraca la fel, se imbraca prost, asculta aceesi melodie 2 luni la rand (Pussycat Dolls- I hate this part).
Ne plictisiiiti! Aruncati-va in Tobol, dragele mele! (pun pariu ca habar n-aveti unde-i)
Trista naivitate, vorba lui Dragos.

marți, 10 martie 2009

Ghid turistic

Dupa cum puteti vedea, suntem pe blogul Irrachica fost Safari Nudlet.
Facem o oprire la exponatul Cand bucati de inima plutesc. As vrea sa nu folositi aparate de filmat sau de facut poze pentru ca, dupa cum puteti vedea, este interzis.
Cand bucati de inima plutesc dateaza din 2008 mai exact din octombrie, dar autorul bineinteles ca a realizat-o mai devreme. Si ,dupa cum vedeti, n-are comentarii.
...
Dupa cum puteti vedea, am ajuns la De dragul tau care are cele mai multe comentarii si anume 15. Da, si 3 comentarii sunt de la utilizator. Da si , dupa cum stiti (sau nu) autoarea n-a mai scris de domnul Mircea pentru ca intre timp cei doi au avut o romanta care probabil inca mai este ... sa-i zicem asa..actuala.
...
Am ajuns la sfarsitului turului, si , dupa cum puteti vedea, aici este Here,where the sea shines, o creatie inspirata din versurile in engleza a piesei Caruso, interpretata de Josh Groban. Aceasta creatie a fost in perioada in care autoarea era intr-o..s-o numim asa...perioada proasta.
Multumesc pentru timpul acordat. [zambet fals] Sa mai veniti!

luni, 2 martie 2009

Here, where the sea shines


Here, where the sea shines, yeah, here used to be a you and me.
Si-mi amintesc prima tabara in care am fost, unde am stat seara numarand stelele cu tine, unde tu imi ziceai ca n-ai mai simtit asa ceva niciodata, ca aveai alte planuri si totusi te-ai nimerit in tabara cu mine. Te mirai ca exista destin, desi eu nu credeam asta.
A inceput frumos, a continuat frumos, s-a terminat prost, aceeasi chestie.
Banuiesc ca praful, gazul de esapament, du-te-vino-ul citadin iti iau mintile.

marți, 24 februarie 2009

Dragobete

Flăcăii se întâlneau la biserică şi mergeau la cules de ghiocei în pădure, pe care îi dădeau fetelor de măritat.
Fetele erau alergate de către flăcăi şi , dacă erau prinse, se anunţa nunta, iar dacă nu, Dumnezeu cu mila;))



Azi, vreau să ştiţi că m-am indragostit fără scăpare...

duminică, 22 februarie 2009

Practic plastic

1. ceea ce voi scrie nu are de-a face cu titlul
2. titlul suna fain

J., dupa cum am mai spus, o sa scriu azi despre tine. Daca stau sa ma gandesc mai bine, titlul are de-a face cu Mean girls, un film pe care l-am vazut impreuna.
J. este sora mea. E o definitie incompleta, dar cuprinzatoare.
J. seamana cu mine, se mai spune ca suntem gemene, e blonda cu ochi albastri( <3 )
Avem aceeasi mentalitate, aceesi fire exagerata, acelasi talent in ghinion. Cateodata suntem indragostite de baieti cu acelasi nume. Am grija de ea, o trezesc la realitate si o fac sa rada.
Ma inspira.
Cand vine in tara, ori doarme ea la mine, ori dorm eu la ea. Ea cunoaste starea mamei mele numai daca o aude vorbind sau daca o priveste si invers. Ma joc cu Bambi, cainele ei, daca se poate, 24 din 24. Si mi-e frica sa-i ating pisica cateodata, dar s-a obisnuit cu mine deja;)) I-am gasit tarantula, intr-o zi, cand asistam la intinderea rufelor. O pierduse dupa dulap, cand a iesit din acvariu.
Imi plac momentele ei de sinceritate absoluta, in care pune tot sufletul ei si scoate uneori perle demne de citat. Pacat ca mai intotdeauna le uit.
Imi place cand ii plac glumele mele, desi nu sunt extraordinare. Imi place cand o gadil si ne batem, din dragoste, bre! Si imi place cum rade mama cand ne vede.
Suntem orgolioase, poate ea mai tare ca mine. Am avut amandoua pana acum o iubire, restul au fost indragosteli (desi o sa ma contrazica, eu stiu ca-i asa).
I only ask of God sa nu se piarda relatia asta. Si mai cer s-o ajute si sa-i dea putere. Nu-i usor sa fii printre straini. Dar, J., am invatat sa fim puternice, nu-i asa? :)

joi, 19 februarie 2009

Hai la mare, baby!




Sunt intr-o perioada pe care nimeni n-ar vrea s-o aiba.
Vad atata iubire in jurul meu incat mi se face rau. Prin natura, oamenii sunt conceputi sa se autodistruga. Imi trec atatea ganduri prin cap, foarte multe dintre ele absolut contradictorii.
Nu fac altceva decat sa ma gandesc la el, la felul stupid in care am facut "cunostinta" (numai cunostinta nu se poate numi). Nu ma pot concentra, nu ma saluta, nu il salut. Ma fac ca nu-l vad si sufar si...
E acolo, dar nu vrea sa ma vada. E acolo, dar nu stie. E acolo, dar nu-i pasa. Ar fi o gramada de "e acolo", dar n-are sens sa le expun pe toate. Ar fi ca si cum i-as permite lui sa-mi vada slabiciunile.
Si mi-e dor de mare, mi-e dor de vara si ,cel mai mult, de J.(nu uit ca ti-am promis o poveste despre tine).
Mi-e dor de ceea ce numim "barfa la cafea", dar nu mai am timp sa fac asta. Nu mai am timp sa fiu artista, nu mai am timp sa gandesc, sa respir, sa-mi fac iluzii, sa cred in Mircea, nu mai am timp sa am rabdare. N-am timp de chitara...
Hai la mare, baby! Hai la mare, Mircea!

marți, 17 februarie 2009

Behind blue eyes

Mergea pe tocurile ei imense si ningea. Avea mainile in buzunar, asculta "behind blue eyes" si plangea in sinea ei. Zicea ca n-o sa-i mai pese, ca nu mai vrea...era el in fata.
Se apropie usor de el, se ridica pana la buzele lui si il saruta. El o indeparta usor.
- Irina...nu, nu se mai poate.
- OK, spuse ea indepartandu-se de el. Bine... pa.
Isi acoperea lacrimile cu mana si o lua inainte.
- Irina!
Ea se intorsese si ii privea ochii albastri prin ninsoare si parul lui blond sticlea de la lumina felinarului.
- Imi pare rau.
Irina porni spre casa, simtind cum o privea.

Postare despre prietenie



Nu stiu cum e la voi, dar eu nu pot descrie sentimentele fericite de niciun fel.
Nu stiu ce sa scriu despre prieteni, pentru ca ma dezamagesc si ii schimb mereu. Si nu stiu de cate ori am plans din cauza ca n-aveam prieteni.
Dar majoritatea timpului imi place sa-mi pierd timpul cu niste oameni pe care majoritatea ii considera prieteni. Imi place sa spun ce am pe suflet, imi place ca atunci cand sunt fericita sa ma duc la cineva sa-i zic: baaaaaa, sunt fericita!!! sau baaaaaa, i-am dat add!!!
Nu stiu cum se explica; pentru mine prietenia se manifesta prin energie, incredere si prin antonimul lui nepasare.
My perfect friend, o sa-i spunem J. e printre putinii...multii oameni care-mi tin de urat.

"abea astept sa vin si sa te sun sau sa ma vezi pe balcon si sa vii repede la mine
sa suni la interfon, sa raspund, sa tip
si sa ies
si sa alerg
si sa te intampin
si sa te iau in brate
5 min asa
si sa ne hlizim ca 2... ma rog
si intrun final sati spun: intra"

Si e doar un exemplu, mai sunt multi.
Ma simt singura si totusi am atatia oameni langa mine.

miercuri, 28 ianuarie 2009

De dragul tau

Eram intr-o ora de... ceva. Imi ghioraiau matele. M-am uitat pe geam, gandindu-ma la Mircea (undeva pe acolo e clasa lui) . Nu-l mai vazusem de...4 zile?... In fine, era ingrozitor pentru mine, caci el e pentru mine ceva frumos si care poate o sa fie spulberat cand o sa afle cine sunt, cand o sa aflu cine e...
Cateva randuri pentru el:
Draga Mircea,

Nu cred ca ma cunosti, desi ma privesti insistent.
Vreau sa-ti zambesc, dar nu pot.
"Ziua cand te-am vazut, inima mi s-a urcat in gat si n-a mai coborat, bate- acolo sus"
Si stiu ca atunci cand Marta tragea de mine sa iesim afara te uitai zambind si gandind ca om mai capos ca mine nu exista. :))
Da, tragea de mine sa te vad, dar eu te vedeam. Si cum am mai spus: resping oamenii pe care ii iubesc.
Ma numesc... what the hell, does it matter?
Poti, te rog, sa dai pe la scoala, pe la cibi, pe la covrigi, sa iti pot zambi si sa sper ca ai sa faci tu restul?
Oh, sunt fata blonda si mica, cu un zambet care imi acopera toata fata cand te vad (adica, bineinteles dupa ce iti intorci privirea de la mine) .

Cu drag,
I.

marți, 27 ianuarie 2009

Mircea si eu

Inainte sa ma gandesc la Mircea (i-am zis Mircea, pentru ca nu-mi place numele lui), ma gandeam ca poate nu mai are sens sa ma prefac ca am sentimente fata de cineva.
Aseara, am visat ca Mircea nu m-a bagat in seama atunci cand i-am zambit si m-am simtit "broken into pieces".
Alaltaseara, am visat ca m-am maritat, intr-o rochie mov, intr-o livada, purtand o verigheta foarte draguta din aur alb pe deget. Dar...sotul meu nu era langa mine. Asta-mi demonstreaza inca o data ca mereu ii resping pe cei la care chiar tin cu adevarat. L-as respinge pe tata. Da, sunt sigura.
Si n-as vrea sa-mi expun sentimentele, dar nu pot...
Ma doare ca n-am curaj, ca ai mei nu ma sustin, fiindca sunt artista, ca n-am reusit sa-mi fac viata organizata, in asa fel incat, sa nu-mi fac griji ca poate n-o sa am cum sa ma intretin, cand o sa fiu mare, ca n-am reusit sa-mi placa materiile ce tin de medicina, asa cum i-ar fi placut fratelui meu, ma doare ca nu stiu sa ma bucur de ceea ce am.
Vreau ca el sa-mi zica: eu te sustin, eu cred ca o sa ajungi ceva in viata...
Azi, m-am visat in bratele lui Mircea, la picnic. Eram inconjurata de prieteni si ma simteam implinita.

Mircea, tu...
Tu stii ca as vrea sa te vad mereu langa mine?

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

Prefer un anonim

Prefer o muzica angelica, vreau sa dansam, sa bem sampanie, care sa ma ameteasca si sa ma faca sa spun lucruri pe care tu ai vrut sa le auzi.
Vreau sa deschid frigiderul si sa gasesc bomboane, sa-mi zici ca vrei si tu si eu sa-ti zic: nu impart bomboanele decat cu persoanele pe care le iubesc. Tu sa te arati jignit si apoi sa ma saruti pasional crezand ca-mi voi schimba parerea.
Prefer sa te tin pe jar decat sa-ti ofer totul pe tava.
Prefer sa nu ne vada nimeni cand luam cina in restaurantul din colt. Prefer sa-mi zambesti si sa radem pe seama chelneritei. Prefer sa nu-ti sune telefonul de fiecare data cand vrei sa ma ceri de sotie.
Prefer sa nu te am, decat sa te am si sa te gandesti in alta parte. Prefer un anonim si tu nu esti un anonim.
De maine, prefer sa am totul sau nimic.

About me

Fotografia mea
"Ma agat acum ca de cel din urma pai de gandul ca poate e posibil sa ma vindec prin scris." (Cartarescu)