Mood

duminică, 10 octombrie 2010

Renunţ

Simplu, renunţ. Pentru că îmi dau seama că nu mai ai nevoie de mine. Are cine să aibă grijă de tine, să te trezească la realitate. Sunt ca Nanny McPhee : când nu mă vrei, dar ai nevoie de mine, sunt acolo, iar când mă vrei, dar nu mai ai nevoie de mine, plec. Nu-ţi port pică, vreau să ştii asta.

4 comentarii:

DeeD spunea...

ma bucur ca iti place ...

adevarata postarea.. si totusi pacat ca exista astfel de oameni 8-| .

Ingerul tau spunea...

Este bine sa renunti ca o forma de sacrificiu pe care sa-l daruiesti lui Dumnezeu.
Dumnezeu apreciaza f mult sacrificiul... :)

copil enervant spunea...

Paradoxul vietii,ironia sortii...dar nu crezi ca atunci cand in sfarsit o persoana isi da seama ca te vrea,are cea mai mare nevoie de tine?

Irra spunea...

normal ca da, copil enervant, si e cea mai placuta senzatie :)

About me

Fotografia mea
"Ma agat acum ca de cel din urma pai de gandul ca poate e posibil sa ma vindec prin scris." (Cartarescu)