Nightmare

Si cum iarna a venit, si cum nici macar nu ninge dar e frig m-am hotarat sa-mi petrec dupa-amiaza in casa. Dupa un ceai fierbinte de menta si o carte de mircea cartarescu a inceput sa-mi fie somn.
Am pus capul pe perna si am inceput sa ma gandesc... Nu la ceva in special, ci doar la lucrurile intamplate in viata mea. Am adormit.
Cand m-am trezit eram infricosata. Am visat ca sora mea era cu un anturaj nu prea bun intr-un local gen tonique sau beci bar. Si aflasem ca acolo fusese o explozie sau un incendiu, nu stiu exact, in care murisera 40 de oameni.
Am intrat inauntru cautand-o disperata si l-am intalnit pe un fost coleg care imi zicea ca sa am grija ce fac, ca nu-i bine ca sunt acolo. Avea o lumanare in mana si se uita spre fereastra. Se vedeau urmarile incendiului/ exploziei. L-am intrebat:
- Ce astepti? De ce mai stai aici? Mai e cineva?
Si vedeam cum prin el treceau raze de soare, atunci mi-am dat seama ca trebuia sa plec. M-am impiedicat de o cizma care apartinea surorii mele si m-a apucat plansul. Inghiteam in sec si incercam sa o caut pe undeva...
Ajunsa pe un coridor am intalnit-o pe sora mea care nu ma baga in seama zicand ca trebuie sa plece. Incercand s-o iau in brate, m-am trezit fericita ca inca traieste si e bine.

I'm fond of Zack

- El e frumos tot timpul, chiar daca e cret, ras in cap sau cu parul scurt, chiar daca are pantaloni largi sau stramti, fie ca are bascheti in picioare sau skate shoes, chiar daca nu ar avea ochii aia albastri tot l-as iubi asa mult, a spus Holly zambind melancolica.
- De cand nu te-am mai vazut asa..., a spus Joyce luand-o in brate.
- Si cand mergem pe strada privirile ni se intalnesc instantaneu, chiar daca el e pe partea cealalta de drum... Parca am sti ca ne vom vedea.
- Da, e trist cum intoarceti capul dup-aia, a spus Joyce mangaindu-i parul.
- Hei imi strici visul! a inceput Holly sa rada ridicandu-se de pe pat. Astazi, eram cu Dave la cantina si el a dat noroc cu el uitandu-se cu un ochi la mine.
- Nu era el foarte indragotit de aia din 12C? a intrebat Joyce.
- Ba da si inca e, dar s-a uitat la mine, a spus Holly dandu-se cu un lip gloss.
- Mai nou te baga in seama?
- Uă, doar s-a uitat la mine, atat...
- Aa, ok.
- Indragostito! Si mai lasa telefonul ala! a spus Holly razand ducandu-se langa Joyce.

Asta-i partea cand se termina

Ii mangaia usor obrazul in timp ce-i spunea ca ar vrea ca momentul acela sa nu se termine niciodata... Ea zambi straduindu-se sa-i creada minciunile.
- Ce-ar fi sa ne casatorim?
- Cand? a intrebat ea razand.
- Acum, a spus el sarutand-o pe frunte. Ea a inceput sa rada.
- Esti amuzant!
- Serios! Ia-ti rochia aia cu flori albastre care imi place mie asa de mult... Si eu o sa port blugii negri, a spus el facand deja planurile.
- Nu...nu cred ca gandesti in momentul asta.
- Zi-mi sincer, nu vrei sa fii sotia mea?
- Ba da.
- Atunci care-i problema?
- Niciuna, dar..., a spus ea muscandu-si buza.
- Dar ce?
- Nu acum.
- De ce nu acum? a intrebat el cu ochii mari.
- Fiindca nu...am...cum.
- Adica? a intrebat el uitandu-se la ea.
- Adica nu mai pune intrebari, a spus ea plecand in graba.
"Fetele astea!" a gandit el punandu-si mainile sub cap si meditand.
Seth era un tip sociabil si glumet, avea ochi albastri si parul saten inchis si era binefacut. Holly era o tipa care avea prieteni in toate clasele de a 12-a si era confidenta lor, avea ochi caprui, parul saten si cret si avea cativa pistrui aproape inobservabili.
Seth era pasionat de fotografie si o folosea pe Holly ca model deseori, iar Holly il folosea ca model la compus melodii la chitara si pian.
- Alo? Holly?
- Da, Joyce.
- De ce nu raspunzi la telefon, fata?
- Am niste treaba, a spus Holly rozand capatul creionului.
- Ai tu altceva.
- Ei, da...
- A facut ceva Seth? Ca daca da...pfai..
- Nu, ma, nu, a spus Holly sictirita.
- Atunci?
- Nu vreau sa ma marit, asta e.
- Huh? a intrebat Joyce nedumerita.
- Seth m-a cerut de nevasta. Intr-un mod anapoda si prea direct...
- Awww, dar asta-i cel mai dragut lucru pe care l-am auzit vreodata...
- Dap, poate!
- Seth nu e Zack, Holly!
- Si daca e? a intrebat Holly punandu-si capul in palma.
- Nu e! Seth te iubeste.
- Dap, poate!
- Holly!! Ce Dumnezeu! E ceea ce cred eu?
- De ce nu intelegi ca Zack e singurul baiat in care am avut incredere? De ce mi-l bagi pe gat pe Seth? Ma obosesti! Nu mai pot!
- Nu te-a meritat niciodata, parerea mea. Te incapatanezi sa tii mortis de Zack. Grow up! Hai pa, ai reusit sa ma enervezi!
- Hei, I'm..., a incercat Holly sa zica.
"I'm sorry...I'm sorry", vorbi Holly cu voce tare plangand."N-am chef azi. N-am chef de explicatii, o sa ma impac mai tarziu cu Joyce...", gandi ea.

Cand bucati de inima plutesc...

Mi-am dat seama ca am iubit o singura data cu adevarat un baiat.
Cum?
Pai, se intampla in serile in care nu dorm sa fac retrospectiva a tot ce inseamna eu. Last night, ma gandeam ca sunt fericita si totul din cauza ca el era fericit.
Cand l-am vazut prima oara pe JD simteam ca pot simti ceva mai mult pt el. Si asa a fost. Si nu-mi pare rau. Ce am simtit pt el e un lucru onorabil de care sunt mandra.
Imi amintesc ca imi zicea:
- Natasha, esti simpatica:)!
Cu vreo 2,3 cuvinte, aparent simple, ma facea sa zambesc, sa ma simt norocoasa si importanta. Acum sunt mandra de reusitele lui, ma bucur ca e fericit. Cred ca asta inseamna sa iubesti, sa te bucuri pt persoana pe care o iubesti indiferent daca tu il faci fericit sau nu, indiferent daca ii mai pasa de tine sau nu.
Cand pierd, eu nu lupt. Decat sa lupt pt ocauza pierduta mai bine nu mai lupt deloc, fiindca stiu ca lucrurile facute de doua ori nu sunt bune.