Mood

miercuri, 5 octombrie 2011

Partea când am distrus tot (din mine)


- Nu, mă enervează, n-ai idee.
Vorbeam despre cum m-am certat cu iubitul meu, despre plata facturii la întreţinere. Cât de patetic poate fi asta? Nu la o dragoste dintr-asta am visat.
- Îmi facilitezi opinia în privinţa ta.
- De când vorbeşti aşa?
- De când mi-am utilizat vocabularul specific.
- Futu-ţi vocabularul specific!
- Un muritor de rând aşa ca tine, nu se poate raporta la nivelul meu.
- La ce nivel?
- La nivelul meu de... inteligenţă, râse el.
- Cine-ar fi crezut c-am crescut un tocilar ca tine şi-acum se însoară, am râs eu.
- Ce vorbeşti, om de rând, m-ai băgat tu în patul fetei absolut fenomenale care s-a îndrăgostit de mine, deşi n-aveam nici cea mai mică idee despre cum se trăieşte cu o femeie?
În momentul ăla, am simţit tot ce poate simţi o femeie când aşteaptă inelul de logodnă de când s-a născut şi care nu mai vine, deşi are o relaţie persistentă de 5 ani, în care a investit dragoste, timp, chiar şi capital bancar, dar mereu nu era suficient pentru un bărbat ocupat.
- Pe bune, retardatule, dacă nu încetezi, mă...
- Te superi grav pe mine, aww...
M-am ridicat cu condiţia să-l pocnesc, dar mi-era prea dragă conversaţia. Mi-era dor să ştiu că am prieteni, chiar dacă era de mişto. Scăpasem o vreme de monotonia zilnică, acum reveneam, uram asta...
- Hai, zi-mi puţin, termină prostiile, câţi invitaţi ai la nuntă?
- Domnişoară se zice, "termină cu prostiile", nu foarte mulţi, gen 50 de familii, de ce?
- Mă gândeam la luna de miere pe care ţi-o plănuiesc...
Am zâmbit, în momentul ăla plănuiam luna de miere pentru mine.

Un comentariu:

Zâna spunea...

Destul de puternica sa infrunti o lume intreaga,prea slaba sa-l infrunti pe el.

About me

Fotografia mea
"Ma agat acum ca de cel din urma pai de gandul ca poate e posibil sa ma vindec prin scris." (Cartarescu)